Ordonanta care face …valuri

Intre timp s-a format un guvern nou, s-au stabilit secretarii de stat si tot tacamul birocratic. Nu vreau sa comentez (deocamdata) calitatea oamenilor din acest aparat, dar ma voi opri la actiunile lor. Astfel pot bifa cu plus faptul ca s-a mai taiat din cascavalul conducerilor agentiilor si regiilor de stat. In acelasi timp cu minus faptul ca nu exista o grila bine definita si realizata, a salarizarii in aceste institutii de stat. O lege clara si simpla a salarizarii bugetare este absolut necesara. Intr-un stat unde din 22 milioane de cetateni, 11 milioane sunt asistati, iar numarul celor salarizati este in jur de 4,5 milioane nu este normal ca unii bugetarii sa aiba salarii de cateva zeci de ori mai mari decat salariul mediu pe economie sau decat salariile platite de o multime de firme private. In orice tara cu democratie consolidata aparatul birocratic are salarii in jurul mediei pe economie si locuri de munca, fireste, mai sigure in comparatie cu cele din domeniul privat. Un guvern liberal trebuie sa militeze pentru un stat minimal, intelegand prin asta micsorarea la maxim a birocratiei si facilitarea prin diferite mecanisme financiare a initiativei private. Sigur ca si la „stat” e nevoie de un management performant si de oameni bine pregatiti, de aplicarea mecanismelor economiei de piata, dar trebuie imperativ tinut cont si de „starea” generala a economiei. Ordonanta guvernului referitoare la necumularea pensiei (de stat) cu salariul (de stat) este in esenta un act pozitiv. E adevarat ca a fost cam pripit data, fara o analiza temeinica a implicatiilor ei, (poate parlamentul va rezolva asta) dar fara „victime colaterale” nu cred ca exista lege (reglementare). In cazul persoanelor „alese prin vot” intr-adevar nu se poate alege intre pensie si salariu deoarece s-ar incalca niste principii de drept. Totusi si in cazul acestora cred ca trebuie umblat la grilele de salarizare, in sensul diminuarii lor si excluderii diferitelor sporuri. In fond esti ales de comunitate (la nivel local sau la nivel national) pentru a „lucra” in folosul comunitar si nu pentru a face avere. Numai cand se va intelege acest lucru, clasa politica romaneasca se va „imbunatatii”, va avea o calitate superioara.