Pentru Bucuresti

Am scris despre problemele Bucurestiului in preajma alegerilor locale din dorinta de a avea un primar capabil care sa aduca un suflu nou acestui oras. Din pacate primarul ales, Sorin Oprescu nu cred ca va reusi sa schimbe metodele de administrare ale orasului, cu unele eficiente, care sa-i schimbe „fata” Bucurestiului. Deocamdata este prematur sa fac alte comentarii, il las sa se mai „invecheasca” in functia pe care si-a dorit-o atat de mult. Din fericire exista INITIATIVE ALE SOCIETATII CIVILE care merita sa fie sustinute. Una din acestea este cea referitoare la „drepturile pietonilor”, stire aparuta in ziarul COMPACT din 22.10.2008 si care actiune poate fi sustinuta pe site-ul: http://www.petitieonline.ro/petitie/semnaturi/drepturile_pietonilor-p09002042.html Cred ca e bine sa strangem cat mai multe semnaturi, sa fim cat mai activi….  poate in felul acesta se va mai schimba ceva in Bucuresti, incepand cu lucrurile marunte, dar atat de importante in viata de zi cu zi.

Anunțuri

Primarul general

Lui Sorin Oprescu ii place sa-si faca imagine. Apare la televizor zilnic vizitand santierele incepute pe vremea lui Videanu. Ca in Romania trebuie sa „impulsionezi” lucrarile publice de pe pozitia functiilor inalte, este mai mult decat un obicei adanc implementat, ca aceste lucrari trebuie terminate la timp si eliberat locul de tot ce inseamna santier, iar este un lucru binevenit. De asemenea Oprescu cauta sa-si faca ceea ce nu si-a facut Videanu: imagine. Ceea ce astept insa de la noul primar, in functie de doua luni, este un proiect, fie el cat de mic, care sa poarte „ampreta’ lui. Probabil acest lucru nu va aparea pana la sfarsitul mandatului. Oprescu si-a facut urmatorul calcul: daca santierele se vor inchide, nu vor mai aparea alte lucrari pe strazi (oricum nu de amploare), bucuresteanul, in marea lui scarba fata de acest oras, nu va mai avea pe cine injura si practic va fi multumit. Problema care totusi va ramane si nu-l va scapa pe primar de oprobiul public va fi traficul. Deocamdata este vara, vacante, concedii, lume mai putina. La toamna insa va incepe circul. Se va sta din nou minute in sir la semafoare si pe bulevardele noastre strangulate de masinile parcate aiurea. De fapt cheia fluentei traficului, paradoxal porneste de la PARCARI. Am spus-o de nenumarate ori: dincolo de constructiile sofisticate pentru parcare (subterane, supraterane) cu mii de locuri, care TREBUIE sa se construiasca incepand cu punctele centrale ale orasului si continuand cu cartierele rezidentiale, in PRIMA etapa trebuie REGLEMENTAT modul de parcare pe strazi. Asta inseamna ca fiecare spatiu disponibil trebuie MARCAT si indicat modul in care se poate parca acolo (taxa, ore). Pe bulevarde trebuie sa existe restrictiile cele mai severe deoarece traficul este mai intens, iar blocarea unei benzi (de obicei prima) face sa creasca numarul ambuteiajelor. „Scuza” ca Bucurestiul are strazi inguste nu „sta in picioare”. In Europa majoritatea oraselor au strazi inguste (mai ales in centrele vechi), iar problema traficului s-a rezolvat peste tot prin sensuri unice si masuri de reglementare ca acelea prezentate mai sus.

La fel de important este ca aceste reglementari sa fie supravegheate de politia comunitara sau alte firme abilitate pentru a se RESPECTA intocmai.

Ramane de vazut daca primarul general va accesa la astfel de proiecte, daca va  fii capabil sa „suporte” injuraturile celor care vor primi amenzi pentru ca nu respecta hotararile sau va prefera calea cea mai simpla: sa nu faca nimic in acest sens.

Solutii (gratuite) simple si imediate pentru viitorii primari bucuresteni-fondul locativ

In Bucuresti majoritatea cladirilor nu sunt renovate. Aspectul este dezolant. Bulevardele centrale sau blocurile din cartierele rezidentiale sunt cenusi, coscovite, au fatade uratite de tot felul de geamuri, corniere etc. Primarii alesi ar trebui impreuna cu consiliile sa reglementeze intr-un fel renovarea acestor cladiri.

Blocul din imaginea de mai sus n-a fost niciodata renovat desi are o vechime de cca. 25 de ani. Modul in care au fost „inchise” balcoanele (fiecare dupa cum l-a dus capul) e deplorabil.

Nu trebuie sa se dea aprobare pentru zugravirea doar a parterului sau a cate unui etaj. Daca o firma care-si are sediul la parterul unui imobil vrea sa-si vopseasca fatada, atunci sa fie obligat sa faca intregul imobil.

O casa veche din vechiul Bucuresti renovata doar la parter de proprietarul restaurantului. Astfel de „orori” sunt multe pe vechile strazi bucurestene din centru sau de pe la margine de oras.

Orice imobil, fie bloc de apartamente fie casa trebuie renovat (zugravit) la un interval de 10 ani.

Mai sus este o casa veche a carei cornisa e si un pericol public. Bineinteles ca nu exista niciun semn de atentionare, cu atat mai putin vreo intentie de renovare.

La schimbarea ferestrelor unui imobil sa se tina seama de culoarea celorlalte si de designul lor pentru a evita fatade „papagal”. De acelasi lucru trebuie tinut cont si la „inchiderea” balcoanelor.

Bucurestiul are inca o multime de case vechi, unele adevarate opere arhitectonice, care sunt neingrijite si intr-o stare accentuata de degradare.

O reglementare clara in domeniul administrarii fondului locativ este absolut necesara.

Solutii (gratuite) simple si imediate pentru viitorii primari bucuresteni-trafic

Se apropie campania pentru alegerile locale si din nou va incepe „defilarea” candidatilor in media scrisa si audio-vizuala. Probabil fiecare va incepe sa promita „marea cu sarea” sau sa-si dea cu parerea asupra „starii” orasului. Intr-adevar Bucurestiul are multe probleme nerezolvate, iar rezolvarea lor tine de vointa politica a echipei (consilieri + primari) dar si/mai ales de fondurile pe care le vor avea la dispozitie si nu in ultimul rand de modul cum le vor cheltui (sa speram ca fara licitatii trucate si avantajarea firmelor consilierilor, primarilor etc., fara conflicte de interese. Una din problemele cele mai stringente este cea legata de traficul din oras. Incerc sa exprim mai jos cateva solutii, care poate au mai fost spuse intr-un fel sau altul si care ar putea fi puse in practica imediat cu cheltuieli minime, dar care n-au fost luate (inca) in considerare:

1. Locurile de pe strazi unde se permite parcarea trebuie puse in evidenta, vopsite ca in orice parcare civilizata. Astfel se va evita parcarea aiurea (fara aliniere, fara a respecta o distanta optima intre masini). Orice obiecte asezate ordonat intr-un volum dat vor ocupa mai putin spatiu decat atunci cand sunt imprastiate (aruncate) la intamplare. Teoria spune ca diferenta intre un caz si celalalt poate ajunge la 40%. Aceste locuri pot fi gestionate prin inchiriere riveranilor in urma platii unui abonament sau, dupa caz platite cu ora pentru cei aflati in trecere. Politistii comunitari ar supraveghea aceste locuri interzicand parcarea in afara lor (pe trecerile de pietoni, parcare in paralel ocupand benzi de circulatie, parcarea in jurul unor scuaruri etc.) aplicand amenzi conform codului rutier.

2. Crearea unor noi spatii de parcare luand din latimea trotoarelor (acolo unde este posibil).

In foto de mai sus (str. Dr. Felix) exista o portiune de trotuar in fata spitalului Filantropia. Strada a fost de curand asfaltata, dar proiectantul nu s-a gandit sa anuleze trotoarul pe o portiune de cca 100m (foarte putin circulat) si mutand gardul spitalului cu 1,5m inspre interior se puteau crea cel putin 30 locuri de parcare.

3. Unele artere largi cu sine de tramvai pe centru ar putea fi delimitate cu borduri pentru a nu permite patrunderea pe linii a soferilor nesimtiti care vor sa fie mereu primii, blocand intersectiile. Pe terasamentul tramvaiului ar putea circula si autobuzele care au linie comuna cu tramvaiele pe acele portiuni.

[Un exemplu ar fi B-dul Ion Mihalache. Imaginati-va ca masinile de pe langa trotuare ar disparea, (aici se poate crea o parcare luand putin din curtea Muzeului Antipa). Cele doua benzi pe sens libere de masini parcate si liniile incadrate de borduri, in interiorul lor circuland transportul in comun, ar fluidiza mult traficul in zona. Cazuri mai fericite, datorita latimii mai mari a arterelor ar fii: sos. Stefan cel Mare, sos. Mihai Bravu, Colentina, Pantelimon etc., unde acum traficul este un calvar]

Solutia se aplica cu succes in multe orase din Germania si are avantajul ca autobuzele nu mai ocupa banda intai a carosabilului, lasand loc mai mult pentru celelalte automobile. Viteza de croaziera ar fi mai ridicata, statiile ar fi comune (autobuzele nu si-ar pierde din viteza de deplasare pentru ca ar putea depasii vagoanele de tramvai, acolo unde este cazul).

4. Infiintarea benzilor destinate in exclusivitate transportului in comun s-ar putea realiza pe multe alte artere cu mai multe benzi.

5. Benzile speciale pentru biciclete trebuiesc regandite si rezolvate „conflictele” de trafic in intersectii. Trebuie montate semafoare mici, speciale pentru biciclete.

Daca se vor pune in practica aceste idei, urmeaza RESPECTAREA lor.

Acest lucru e cel mai dificil dar si cel mai important.

Iata cateva exemple de masini parcate fie sub semnul de oprire interzisa fie in bataia de joc a legii, fara ca politia sa ia vreo masura.

Politia va trebui sa aplice fara reticente legea in cazul contravenientilor!

In Europa occidentala exista foarte multe orase vechi, medievale cu stradute inguste si case fara garaje dar absolut peste tot parcarile sunt reglementate si strict controlate.

UNDE ESTE INTERZIS NU PARCHEAZA ABSOLUT NIMENI!.

Motivatia cu strazile inguste ale Bucurestiului nu sta in picioare. Importanta este reglementarea, respectarea semnelor de circulatie si amendarea contravenientilor.

Ce este mai important: un trafic mai fluent, scazand timpul de circulatie, poluarea si consumul de combustibil sau comoditatea parcarii la intamplare avand consecinta strangularii si chiar blocarii traficului in zonele respective?

TREBUIE SA NE OBISNUIM (cel putin pana la constructia unor parcari mai mari) CA DACA NU ESTE LOC NU TREBUIE LASATA MASINA IN ZONA RESPECTIVA!

Solutiile date nu reprezinta decat cateva exemple de cum s-ar putea imediat si cu costuri minime rezolva putin fluenta traficului. Odata organizate mai riguros locurile unde „AI VOIE” sa parchezi si supravegheate in consecinta, se va putea trece la pasul urmator: constructia de mari parcari supra- si subterane in centrul orasului si in cartierele rezidentiale.